VisualSKIN

tumblr_nh0bshMMVf1tst0wpo1_1280Foto: Janus van den Eijnden

Pentru ediția din 2014 a Amsterdam Light Festival, VisualSKIN, o echipă de arhitecți din Cluj, a realizat o navă holografică spectaculoasă care a atras imediat atenția publicațiilor internaționale. Am stat de vorbă cu ei despre Ghost Ship, și despre alte proiecte uimitoare în care au fost implicați.

Spuneți-ne puțin despre voi, cum a apărut VisualSKIN?

VisualSKIN a apărut la inițiativa lui Mihai Baba, fondatorul grupului. La început de unul singur, Mihai făcea proiecții cartate la scară mică în anul 2009. Pentru câțiva ani, a fost o perioadă de căutări îndelungi în ceea ce privește metodologia de cartare, diverse experimente și „learning the fun way”. Încet-încet, clienții au început să aparî. La început au fost proiecte de dimensiuni mai mici, iar odată cu experiența acumulată a crescut și scara proiecțiilor cartate.

Așa s-a întâmplat ca experimentul unui tânăr arhitect să crească treptat într-un efort colectiv, căruia i s-au adăugat treptat încă trei membri: Alexandra Suciu (în 2011), Daiana Folea (în 2012) și Virgiliu Guraliuc (tot în 2012). Grupul s-a format în mod dinamic, fiecare membru a venit cu noi skillset-uri, iar această contopire a forțelor a format în final VisualSKIN – o echipă foarte unită și ai cărei membri sunt pasionați de ceea ce fac.

La Ideas Lab am fost fascinați de la început de projection mapping, dar simțim că multe proiecte, deși excelează în spectaculozitate, pierd din vedere partea conceptuală, caracteristică unei lucrări artistice. Voi cum abordați maparea video? Care este procesul vostru?

VisualSKIN este format din patru arhitecți care ințeleg clădirile, am vrea să credem, mai complet decât alții. Am evitat întotdeauna vidul unei proiecții fără concept. Așadar, întotdeauna încercăm să spunem o poveste și să transmitem o idee prin lumină și sunet. Cu siguranță nu suntem adepții formei de dragul formei. Tratăm fiecare proiecție ca un proiect cinematografic: se fac scenarii, storyboards, se discută cea mai buna cale de a infuza publicului sentimentul dorit. Din aceste discuții rezultă tempoul și efectele ce vor fi realizate pentru client/eveniment, dar și necesarul tehnic (de exemplu, tipul și numărul de proiectoare și lentilele acestora, distanța focală și înălțimea punctului de proiecție, software-ul folosit și eventualii senzori pentru echipamente muzicale sau pentru mișcare). Din momentul în care suntem mulțumiți de scenariu și avem o idee clara a ceea ce urmează să facem, trecem la cartarea clădirii sau a grupului de clădiri folosite. Asta de obicei implică fie o scanare 3D completă – ca în cazul proiectului cultural din peștera Râșnov unde, prin proiectul AfterImage, am dat o altă interpretare sentimentului de întuneric absolut și geometriei unei peșteri -, fie o modelare 3D a fațadelor clădirilor. Am recurs la această modelare 3D a fațadelor pentru proiecția-spectacol de pe Castelul Corvinilor din Hunedoara în 2012.


AfterImage (2013)

Cum ați dezvoltat conceptul pentru Ghost Ship? Ați întâmpinat vreo dificultate din punct de vedere tehnic?

Am început cu o documentare temeinica a orașului Amsterdam. Imediat, trecutul comercial al orașului și marea flotă olandeză au ieșit în evidență ca potențiale direcții ale conceptului. Știind, deci, mai multe despre puternica legatură istorica a Olandei cu marea, am concentrat cercetarea asupra navelor maritime din secolele XVII-XVIII. Și așa am ajuns la Olandezul Zburător (The Flying Dutchman), nava pierdută în condiții misterioase în Canalul Mânecii la jumatatea secolului al XVIII-lea. Astfel a răsărit în mintea lui Mihai ideea unei fantome, iar de aici până la o holograma full scale a unei corabii a fost doar un pas.

Un amănunt interesant este că locul pe care l-am ales pentru poziționarea hologramei Ghost Ship este portul vechi. Conform documentației oferite de Muzeul de Istorie Maritimă al orașului Amsterdam, este foarte posibil ca acesta să fi fost ultimul loc de andocare al navei, lucru care a sporit vizibilitatea proiectului și „ancorarea” ei în realitatea fizică.

Trecând la partea tehnică, ne-am dat seama că, pentru a ne incadra în buget, va trebui să recurgem la un vechi truc al companiilor de jocuri PC la randarea copacilor. Pentru a le da o infațișare tridimensională, copacii erau compuși din două planuri intersectate la 90 de grade. Preluând acestă idee, dar folosind ecrane de apă pentru cele doua planuri, am trecut la lucru. Perioada de căutare a soluției tehnice a fost îndelungată și complicată, necesitând un ritm de lucru intens pe o perioadă de aproximativ șase luni.

Pentru a găsi soluția ideală din punct de vedere tehnic, am construit scena 3D ținând cont de indicele de refracție al diferitelor particule de apa pentru a descoperi exact limitele optime de proiecție pe planurile de apă, unghiul de privire al vizitatorilor, intensitatea luminoasă percepută de aceștia, tipul de pompe cât și puterea necesară a proiectoarelor.

Mulțumită partenerilor noștri externi, dar și sfaturilor tehnice primite din partea partenerilor din Romania, am reușit să realizăm primul test la scară reală în Austria la sfârșitul lunii octombrie. De acolo până la implementarea întregului proiect două luni mai târziu, în Amsterdam, a fost un pas mic dar reușit.

Știm că aveți și proiecte comerciale. Pe baza experienței voastre, cât de receptivi sunt clienții din România la propuneri neconvenționale de mapare video?

Da, așa este. Proiectele comerciale sunt o ramură a VisualSKIN. Am realizat diverse proiecții mapate pentru diverși clienți în cadrul unor evenimente private. Am avut experiențe foarte plăcute alături de companii de IT, cu care rezonăm foarte bine.

Cu ce altceva vă ocupați? Plănuiți să vă extindeți activitatea și în alte zone, spre exemplu realitate virtuală, sau motion sensing technology?

Lucrul cu diverși senzori pentru interactivitate nu ne este străin. Momentan, însă, ne concentrăm eforturile în direcția lumii filmului și realității virtuale, fară a lăsa deoparte latura comercială.

La ce lucrați în prezent?

În acest moment ne bucurăm de o scurtă pauză dupa dezasamblarea instalației ce a dat viață proiectului Ghost Ship, care a staționat în Amsterdam timp de două luni. De asemenea, urmărim lansarea de diferite concursuri și evenimente internaționale în care sperăm să ne implicăm pe viitor.

În încheiere, puteți să ne dați un exemplu de proiect de mapare video care vă inspiră.

Suntem plăcut surprinși de felul în care se înfățișează Festivalul Luminilor din Lyon. Urmărim cu interes artiștii care prezintă acolo și suntem convinși că vom fi și noi printre ei la un moment dat.

Alf 4 - Copyright Janus van den Eijnden  (26)Ghost Ship - VisualSKIN - Copyright Janus van den Eijnden (6)Alf 6 - Copyright Janus van den Eijnden (12) Foto: Janus van den Eijnden

Comments are closed.