Perspective: Cercetătorul Științific

IdeasLab-Illustration-1Ilustrație: LOOT.

Una dintre bazele pe care am pus proiectul Ideas Lab a fost explorarea modurilor prin care se poate face transferul de concepte și metode de lucru între discipline. Ideea de interdisciplinaritate stă în ADN-ul nostru. Credem că orice practician în domeniul creativ ar trebui să învețe și să împrumute tehnici de la alți specialiști. Cum ar veni, să fie un specialist generalist. Pornim seria de articole Perspective cu scopul de a aduna câteva dintre abilitățile și modelele de gândire caracteristice profesiilor considerate tradițional non-creative (distincție superficială din punctul nostru de vedere; orice meserie poate fi creativă) și care pot fi aplicate în cadrul unor proiecte creative.

Primul „subiect de studiu” ales este cercetătorul științific, iar mai jos găsiți câteva dintre trăsăturile acestuia și moduri în care pot fi împrumutate de creative types.

Majoritatea cercetărilor științifice au ca principală sursă de motivație curiozitatea. Plăcerea de a explora teritorii noi reprezintă o caracteristică greu de mimat cât timp ea nu vine din dorința veritabilă de a descoperi ce e nou. Vestea bună e că ne naștem cu ea, așa învățăm cum „funcționează” lumea și, chiar dacă ne pierdem curiozitatea pe parcurs, ea poate fi readusă la viață și cultivată.

Sugestia noastră: trebuie doar să citești, citești și iar, citești despre domenii cât mai diverse. Curiozitatea poate fi trezită de o varietate de subiecte. Chiar dacă aparent ele nu au legătură directă cu ceea ce faci, plăcerea noutății acționează asupra acelorași centri nervoși ca și drogurile sau jocurile de noroc, creând, în timp, dependență. Vei ajunge, astfel, să îți pui cât mai multe întrebări și în legătură cu proiecte punctuale. Asta se va traduce într-o documentare mai aprofundată, iar rezultatul final va fi cu atât mai coagulat.

Strâns legată de caracteristica anterioară este absența fricii de necunoscut. Am putea spune chiar că necunoscutul hrănește mintea cercetătorului științific. Richard Feynman, unul dintre cei mai mari fizicieni teoreticieni ai secolului trecut, spunea „Pot să trăiesc cu îndoială și incertitudine și să nu știu. Cred că este mult mai interesant să trăiești fără să știi decât să ai răspunsuri care ar putea fi greșite. […] În scopul de a face progrese, trebuie să lași ușa pentru necunoscut întredeschisă.” Știința este un domeniu care îmbrățișează schimbarea.

Sugestia noastră: încearcă să stai departe de zona ta de confort și să te avânți în ape mai puțin cunoscute. Pentru ca un proiect să aibă succes, nu trebuie să existe neapărat un precedent, sau un public deja format. Poți începe cu lucrări mai mici, sub formă de joacă, sau de experiment, dar care te obișnuiesc cu starea de disconfort provocată de necunoscut.

În același timp, cercetătorii științifici, deși entuziaști și curioși, sunt caracterizați de scepticism. Pentru că munca lor poate avea un impact puternic la nivel social, ea este expusă frecvent auto-criticii și examinării externe. Experimentarea repatată, împreună cu monitorizarea atentă și analiza temeinică a rezultatelor, constituie părți integrante ale procesul lor creativ.

Sugestia noastră: privește întotdeauna cu un ochi critic, chiar dacă proiectul e încă în faza de draft. Sau, dacă îți este greu să te detașezi de el, roagă un coleg sau o persoană care activează în același domeniu (dacă te simți curajos, poate fi chiar un „competitor”) să îți ofere feedback sincer, peer-review it în alte cuvinte.

Nu în ultimul rând, cercetătorii științifici știu să lucreze foarte bine în echipă, să colaboreze inderdisciplinar și transnațional. E suficient să răsfoiești orice jurnal științific pentru a observa că majoritatea lucrărilor au doi sau mai mulți autori. Dar vom intra în mai multe detalii într-un articol separat, dedicat exclusiv colaborării și culturii networking-ului.

Sugestia noastră: pentru a face lucrurile cu adevărat interesante, caută oameni care activează în alte domenii, dar cu care simți că împărtășești filosofia lucrului bine făcut. Un bun exemplu în acest sens este The Obverse Box, o colaborare inedită între muzicianul Deru și designerul industrial Roberto Crespo. Din nou, totul ține de depășirea zonei de confort, prin abordarea unor persoane străine. Experiența de până acum ne-a demonstrat că nimeni nu refuză o cafea bună și un schimb stimulant de idei.

Creativitatea necesită adesea un set divers de cunoștințe și deprinderi. Cultivând o minte curioasă, deschisă la noutate și necunoscut, împreună cu abilitatea de a implica activ persoane cu background-uri diferite – fie pentru a obține un punct de vedere critic, sau într-o colaborare punctuală -, veți interpreta procesul creativ într-un mod similar activității științifice; o perspectivă de lucru care nu doar aduce beneficii societății, dar care poate fi și foarte distractivă.

Comments are closed.