Perspective: Arhitectul

Arch_illustration
Ilustrație: LOOT.

Am pornit seria de eseuri Perpective cu gândul de a găsi tehnici de lucru și moduri de gândire caracteristice profesiilor tradițional non-creative pe care să le împrumutăm în timpul procesului de creație. Acum, însă, ne oprim atenția asupra unei meserii a cărei valoare e eminamente creativă, dar pe care o clasificăm adeseori în categoria profesiilor tehnice, și anume cea de arhitect.

Munca unui arhitect are puterea de a influența atât spațiul public, cât și cel în care trăim și lucrăm. Asta vine împreună cu un univers imagistic bogat, dar și cu o serie de sarcini și responsabilități stricte. Sunt artiști, dar în loc de o pânză, au la dispoziție orașe pentru a se exprima creativ.

Fie că sunt limitați de reglementări urbanistice, sau din punct de vedere spațial, arhitecții știu foarte bine să lucreze cu constrângeri. Deși „lumea este plină de opțiuni” a devenit o mantră în domeniile creative, restricțiile au un rol important. Când suntem confruntați cu prea multe posibilități, de cele mai multe ori rămânem blocați în dificultatea alegerii. Frica de a face alegerea greșită, când avem în față o sumedenie de variante la fel de atractive, ne paralizează și ne provoacă anxietate.

Sugestia noastră: Încearcă să faci din când în când un exercițiu de imaginație și să renunți, pe rând, la unul dintre elementele care intră în structura proiectului tău. Să spunem că ești graffer și descoperi că, în loc de un perete de 2×2 metri, ai la dispoziție doar o suprafață de 1×0.5 metri, sau ți s-au furnizat doar două can-uri de vopsea, în loc de cinci culori. Cum adaptezi desenul la schimbări?

Arhitecții au o viziune integratoare pentru proiectele la care lucrează, sunt atenți la cum acestea se raportează la mediul înconjurător, încercând să elimine sau să reducă factorii care ar putea genera o discordanță vizuală neplăcută. În același timp, ei lucrează și la scară micro, acordând mare atenție fiecărui detaliu care ar putea afecta felul în care oamenii relaționează cu proiectul lor, de la defecte tehnice care ar risca siguranța acestora, până la amanunte estetice de interior care ar putea diminua experiența generală a spațiului.

Sugestia noastră: Plasează-ți întotdeauna lucrarea într-un context mai larg, vezi care este dinamica dintre lucrare și tot ce o înconjoară, de la peretele pe care este expusă, până la mediul politic și social în care e produsă. Simultan, încearcă să nu scapi din vedere niciun detaliu, chiar dacă acesta nu e ușor de observat. De la grosimea hârtiei pe care este imprimată o revistă, până la șuruburile minuscule care susțin un obiect de design, orice amănunt este important.

Asemeni cercetătorilor științifici despre care am vorbit în articolul precedent, arhitecții sunt deschiși la schimbare. Arhitectura este un domeniu în continuă evoluție, apar constant materiale și tehnologii noi – printarea 3D, orientarea spre sustenabilitate și consum redus de energie fiind doar câteva dintre cele mai recente exemple -, iar specialiștii urmăresc constant tendințele și inovațiile atât din arhitectură, cât și din domeniile conexe.

Sugestia noastră: Găsește un agregator de noutăți din mai multe domenii (noi recomandăm WIRED) și dezvoltă-ți un obicei din a-l parcurge zilnic. Nu este suficient să dai follow paginii de Facebook, pentru că algoritmul din spatele newsfeed-ului nu îți va afișa toate postările. Cel mai bine e să setezi site-ul ca homepage, sau să te abonezi la un newsletter zilnic și să-l citești dimineața, înainte de a trece la rețelele de socializare. De asemenea, încearcă să îți imaginezi cum fiecare aspect nou îți poate influența munca. Nu contează că ești fotograf și tocmai ai dat peste o știre despre bacterii. În conexiunile neașteptate rezidă adevărata creativitate.

Comments are closed.